”….cea mai teribila barbarie a lumii contemporane…”

Memorialul Durerii- Experimentul Pitesti partea a-4-a (nu  l-am gasit)

Foarte multi romani au aflat deja de mirajul unui site in care preturile la masini rulate in Germania tin de domeniul incredibilului. Unii considera din pacate ca tot ce zboara se mananca, iar altii cad in extrema cealalta, de a nu avea incredere din principiu in astfel de site-uri. Nu este chiar asa. Se pot aduce, intr-adevar, masini foarte bune si la un pret decent din Germania. Numai ca e bine sa stiti cateva lucruri inainte de a rezerva masini pe site-uri de genul www.mobile.de sau www.autoscout.de:

1. Dupa ce selectati interfata in limba engleza si gasiti masinile care va intereseaza, incercati sa nu luati in considerare ofertele cele mai ieftine. Un pret ireal de bun este… ireal. Alegeti mai degraba masinile cu pretul cel mai ridicat dintre rezultate cautarii si apoi coboriti treptat pana cand gasiti preturile rezonabile dar si credibile. Nici in Germania nu umbla cainii cu covrigi in coada. Ce inseamna pret rezonabil si cum il puteti calcula, puteti afla citind articolul nostru precedent pe aceasta tema: CUMPARAREA UNEI MASINI SECOND HAND, TRUCURI SI CAPCANE.

2. Nu trimiteti sub nicio forma bani avans, decat daca doriti sa ramaneti fara ei. Simplu: pana nu vedeti masina nu platiti nimic, nici macar avans. Si asta inseamna sa o vedeti la fata locului, adica in Germania, nu in poze. Scrie clar chiar si pe mobile.de: nu trimiteti bani pana nu vedeti cu ochii vostri masina!

3. Trimiteti e-mailuri cu intrebari precise cu privire la masina. Nu credeti in povesti nemuritoare gen proprietar o batranica si masina tinuta in garaj, sau masina adusa din Anglia si cu rulaj de 80.000 de km dupa 10 ani.

4. Dati click si pe celelalte oferte ale autohaus-ului respectiv, pentru a compara preturile. Evitati cu hotarire autohausurile tinute de indivizi cu nume turcesti, arabesti sau sarbesti. Alegeti mai degraba autohaus-uri care au o oferta suficient de mare ca sa aveti de unde alege. Tineti insa minte ca preturile in autohaus-uri sunt mai mari decat cele de la particulari.

5. Faceti rezervari la mai multe autohausuri din aceeasi zona, altfel riscati sa aveti surpriza de a nu gasi masina rezervata si de a pierde timp si bani degeaba. Preferabil sa va placa 2-3 masini de la acelasi handler.

6. Asigurati-va ca modelul si motorul masinii respective sunt Euro 4, indiferent ce scriu proprietarii pe site. Altfel riscati o taxa usturatoare la inmatricularea in Romania.

7. Ajunsi la fata locului (daca nu va descurcati, luati un GPS), aplicati sfaturile din articolul nostru precedent. Pe scurt: preferabil sa aveti o cunostinta care se pricepe la masini si care locuieste in Germania sau sa mergeti insotit de cineva care a mai facut acest lucru; verificare in service a masinii, verificarea cartii de service a masinii si verificarea atenta a normei de poluare . S-ar putea sa va intoarceti acasa cu o masina in stare foarte buna, cu un rulaj decent si mai ales cu un pret care sa merite toate eforturile!

Succes!

Pentru că au feţe cu tră­sături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinţi decenţi şi limbi de care nu ţi-e silă.

 Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost şi nu asudă pe buza superioară.

Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele.

Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac.

Pen­tru că trec cu un curaj neaşteptat peste toate ser­vitutile anatomiei lor delicate.

 Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversi­tate, ci ca să-ţi arate că te iubesc.

 Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoş­tinţă.

 Pentru că nu citesc reviste porno şi nu navighează pe site-uri porno.

Pentru că poar­tă tot soiul de zdrăngănele pe care şi le asor­tează la îmbrăcăminte după reguli complicate şi de neînţeles.

Pentru că îşi desenează şi-şi pic­tează feţele cu atenţia concentrată a unui artist inspirat.

Pentru că au obsesia pentru sub-ţirime-a lui Giacometti.

Pentru că se trag din fetiţe.

Pentru că-şi ojează unghiile de la picioa­re.

 Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă.

Pentru că şofează prudent în maşini lustruite ca nişte bomboane, aşteptând să le admiri când sunt oprite la stop şi treci pe zebră prin faţa lor.

Pentru că au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minţi.

Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din minţi.

Pentru că-ţi spun „te iubesc” exact atunci când te iubesc mai puţin, ca un fel de compensaţie.

Pentru că nu se masturbează.

Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură, şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine.

Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecţionând mici observa­ţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal şi scatologic ca nu cumva să fie suspec­tate de literatură feminină.

Pentru că sunt extra­ordinare cititoare, pentru care se scriu trei sfer­turi din poezia şi proza lumii.

 Pentru că le înnebuneşte „Angie” al Rolling-ilor. Pentru că le termină Cohen.

 Pentru că poartă un război total şi inexplicabil contra gândacilor de bucă­tărie.

Pentru că până şi cea mai dură bussiness woman poartă chiloţi cu înduioşătoare flori­cele şi danteluţe.

Pentru că e aşa de ciudat să-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloţii femeii tale, nişte lucruşoare umede, negre, roşii şi albe, par­te satinate, parte aspre, mirându-te ce mici suprafeţe au de acoperit.

Pentru că în filme nu fac duş niciodată înainte de-a face dragoste, dar numai în filme.

Pentru că niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privinţa frumuseţii altei fe­mei sau a altui bărbat.

Pentru că iau viaţa în serios, pentru că par să creadă cu adevărat în realitate.

Pentru că le interesează cu adevărat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune.

Pentru că ţin minte numele actri­ţelor şi actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.

Pentru că dacă nu e supus nici unei hormonizări embrionul se dezvoltă întotdeau­na într-o femeie.

Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-1 văd în tro­leibuz.

Pentru că beau porcării ca Martini Oran­ge, Gin Tonic sau Vanilia Coke.

Pentru că nu-ţi pun mâna pe fund decât în reclame.

Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea băr­baţilor.

Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe,

 Pentru că au de fiecare dată orgasm.

Pentru că dacă n-au or­gasm nu îl mimează.

Pentru că momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineaţă, când timp de o oră ronţăiţi biscuiţi şi puneţi ziua la cale.

Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva.

Pentru că din ele-am ie­şit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu, numai în jurul lor.

 Mircea Cartarescu

Cine ar fi crezut, cu 20 de ani în urmă, când politrucul şi ideologul de serviciu Silviu Brucan “profetiza”, cu vădit cinism, că tranziţia, în România, va dura 20 de ani, că… această tranziţie va fi una întru moartea României, şi nu întru primenirea ei ?! În nici într-un caz eu, unul, nu m-am gândit la aşa ceva. Şi totuşi, iată, acum, la exact 20 de ani de la Revoluţia populară anticomunistă din decembrie 1989 (dublată, se pare, de o lovitură de stat, adică de preluarea puterii populare de către o minoritate interesată şi coruptă), ne aflăm în pragul colapsului: mai precis, trăim primele momente ale sale… Suntem martorii finalului unei politici naţionale catastrofale, inaugurată de către tătuca Ion Iliescu şi clica sa (Marius Oprea, în cartea “Moştenitorii Securităţii”, apreciază că a fost vorba, la acea vreme, de o clică de 10.000 de oameni, care au preluat, mai bine spus au confiscat toată averea României comuniste), politică continuată, fără nici o modificare, de către toţi liderii politici post-comunişti, indiferent de culoare şi de orientare politică !!! Practic, distrugerea sistematică, meticuloasă, atent planificată, a economiei, culturii, istoriei româneşti a ajuns, se pare, la final… Sau, poate, că încă mai poate continua… cu distrugerea, eventual, a poporului român !!! Cele 3 sau 4 milioane de români emigrate, în acest răstimp, nu ajung, se vede… Mai trebuie căsăpite şi celelalte aproape 18 de milioane ! Înfometate, însingurate, abandonate, batjocorite… în propria lor ţară, de către proprii lor aleşi…!

Că România Comunistă a fost o ţară bogată, nu încape îndoială. Dovada cea mai la îndemână este faptul că, de 20 de ani, se fură şi iar se fură, din avutul public, şi încă nu s-a furat totul !!! Nu !!! Încă nu s-a terminat ! Încă se mai găseşte, câte ceva, de furat !!! Cazul este unic, în istoria universală, din câte cunosc eu… Acum, îndeosebi bugetul statului, în continuă împuţinare, este ţinta predilectă a hoţilor: întreprinderile au fost falimentate şi vândute la fier vechi, terenurile au fost redistribuite şi au apărut, deja, noii latifundiari, pădurile au fost parcelate, astfel că nici animalele sălbatice nu le mai pot popula, din cauza gardurilor ce le stăvilesc migraţia… Practic, în România, singurul lucru care este încă public, şi va mai fi, inevitabil, este chiar bugetul statului ! Bine, dar dacă banii de la buget sunt strânşi după reguli cât de cât echitabile (deşi există “n” posibilităţi de a fenta plata impozitelor…), nu acelaşi lucru îl putem afirma despre redistribuirea acestor bani ! Ei bine, aici intervine HOŢIA CEA MARE !!! Dintr-o dată, nu mai suntem, toţi, la fel de “români”… Nu ! Unii sunt, devin, vor să pară, peste noapte, mai “români” decât alţii…! Da !!! Unii “merită” mai mulţi bani decât cei de lângă ei… Şi încă pe ce criterii ! Clientelare, se înţelege… Jandarmii, poliţiştii, pompierii, trupele speciale, securiştii (noii, nu vechii, de la care au preluat abilităţile, mentalitatea şi comportamentele, într-o anume măsură), adică tot pe ce se bazează un stat represiv, beneficiază de salariile cele mai groase, în vreme de bugetarii de second-hand, profesorii, salariaţii din primării, din administraţie, etc, deţin salarii apropiate de salariul minim pe economie… Ce să mai spun de lucrătorii în cunltură, fie ei referenţi culturali sau muzeografi… Nu ! România post-comnunistă este un stat tipic mafiot, în care bugetul se strînge după nişte reguli, în vreme ce redistribuirea lui, către aceiaşi beneficiari, se realizează după cu totul alte reguli şi “priorităţi” !!! Iar dacă aceasta ar fi modalitatea fundamentală a furtului, încă ar fi bine… Dar banii care nu sunt prinşi în plata salariilor şi a pensiilor (aceasta e o parte, minoră, se înţelege) ajung, şi aici e beleaua cea mare, în buzunarul politicienilor şi a clienţilor acestora, în urma licitaţiiloir frauduloase, pe care chiar ei le gestionează, sumele sustrase, după “realizarea” diverselor proiecte, fiind colosale. Este implicată, aici, o întreagă industrie a hoţiei: una se scrie în dosare, alta se face, în realitate, deşi cele două pretind a se suprapune, perfect…

Ei bine, o să mă întrebaţi, dar ce legătură au, toate astea, cu “PSD-izarea României” ?! Păi… Cine a implementat modelul acesta de hoţie, în România postdecembristă, dacă nu partidul tătucului Ion Iliescu, alias PSD-ul…? Indiferent de fostele  sale denumiri, FSN, PDSR, etc, partidul acesta a inaugurat politica lipsită de scrupule şi de morală, la noi… Da, fostul PCR era un sfânt, faţă de PSD… Iar celelalte partide, după  ce în primii ani de după 1989 nu s-au putut manifesta aproape deloc, liderii lor murind, în cele din urmă (vezi cazurile Coposu, Raţiu), s-au infiltrat, şi ele, pe scena puterii, dar numai cu preţul compromisului… După noile “reguli” trasate, bineînţeles, de către clica lui Ion Iliescu !!! Astfel se face că asistăm astăzi la apariţia unei noi mafii, în România: mafia PD-L-istă !!! Da ! În numai cinci ani, PD-L s-a transformat, dintr-un partid al speranţei în refacerea morală, socială şi economică, a României (ne-a salvat, în 2004, de dictatura PSD-ului şi alui Adrian Năstase), într-un partid cel puţin la fel de periculos ca şi PSD-ul de atunci, al lui Năstase, sau de acela actual, al lui Mircea Geoană ! Astfel se face că, la apropiatele alegeri prezidenţiale, suntem condamnaţi să alegem între două rele la fel de mari: pericolul transformării României într-un stat autoritar-dictatorial, prin realegerea lui Băsescu, pentru încă 5 ani (l-ar egala astfel pe Iliescu, care, după cum este ştiut, a “păstorit”, ţara, vreme de 10 ani !), sau pericolul reactivării unei caracaţite adormite, aceea PSD-iste… Practic, România, aflată în pragul crepusculului economic (vezi numai imposibilitatea iminentă a plăţii salariilor şi pensiilor…), are de “ales” între două rele la fel de mari, care nu pot, cu nici un chip, să o salveze ! Iar soluţiile, mai bine spus pseudosoluţiile alternativă (ceilalţi candidaţi), sunt nişte găselniţe cucare românul nu-şi va bate capul prea mult… România este iremediabil PSD-izată, cu sau fără PSD la guvernare…!

Da… PD-L-ul s-a PSD-izat, şi el… PNL-ul, de asemeni. UDMR, s-a PSD-izat demult, dat fiind că a fost tot timpul la guvernare, într-o coaliţie sau alta: aş sublinia chiar că UDMR-ul este curva de companie a politicii româneşti de după căderea regimului comunist ! PUR-ul, la fel… PSD-izarea partidelor politice este însoţită, însă, şi de PSD-izarea mentalului românesc, de PSD-izarea moravurilor, inclusiv de PSD-izarea culturii…! Totul e PSD-izat, de la un capăt la altul, iar pentru asta trebuie să mulţumim, să fim recunoscători, cu pioşenie, “tătucului”, moştenitorilor Securităţii comuniste (securiştii înşişi şi clienţii lor) şi prosperilor oameni de afaceri ai României neo-comuniste ! Da… În 20 de ani de “tranziţie”, ne-am PSD-izat, cu toţii… Am putea chiar să ne introspectăm, la modul cel mai serios, pentru a vedea dacă a mai rămas ceva ne-PSD-izat, în noi… Şi, pentru a nu mai folosi termenul cu majuscule, AM SĂ PROPUN UN NOU TERMEN, LIMBII ROMÂNE: PESEDIZARE. Da, pesedizarea României este o realitate. Şi nu avem cum să i ne sustragem… Nu mai avem scăpare, se pare ! ORICE PARTID AM VOTA, VOM AVEA PARTE NUMAI ŞI NUMAI DE PESEDIZARE !!! Pentru că între timp – nu-i aşa – s-a pesedizat, totul… Chiar denumirea României ar putea fi schimbată, fără a altera, în vreun fel, starea de fapt, în Pesedia… Da ! PESEDIA, ţara tuturor infractorilor, demagogilor, parveniţilor, ţara în care oamenii cinstiţi nu pot trăi decât în nevăzutele mânăstiri urbane (izolate insule umane, în care spiritul încă mai iese în întâmpinarea altor spirite dornice de cunoaştere, de frumos), camuflaţi îndărătul pereţilor de beton şi visând metafizic…

Asta e tragedia din chiar miezul tragediei României… Cartea lui Tom Gallagher – “România: destinul unei naţiuni furate” – publicată în urmă cu mai mulţi ani în Europa Occidentală şi tradusă, apoi, şi la noi, la Editura Humanitas, nu ne mai poate, deloc, consola: faptul că ŞTIM, cum anume am fost (şi mai suntem, încă) furaţi, nu are şi darul să ne ajute ! Nu, ceea ce aproape oriunde, în lumea civilizată, ar constitui fundamentul revirimentului, al vindecării, al renaşterii (anume, identificarea sursei răului), la noi rămâne fără de nici un efect …! Este, şi acesta, semnul clar al situării, noastre, undeva la nivelul lumii a treia, sau chiar mai jos, pe scara civilizaţiei… cu tot ce implică aceasta: mentalitate, conştiinţă, moravuri, idealuri, modele, etc.

Mai rămâne să ne consolăm cu mizeria imnului naţional, ale cărui versuri continuă să ne jignească, zi de zi, şi să ne facă, implicit, “proşti”… Căci cine trebuie “să se trezească, din somnul cel de moarte”, decât cel veşnic adormit ?! Cine trebuie “să se deştepte”, decât cel veşnic prost ?! Implicitul acesta evident, pentru toată lumea, dar în faţa căruia nu ia nimeni atitudine: iată cancerul care ne omoară, încet, nevăzut dar sigur, pe toţi, pentru totdeauna… Ce-aş mai putea adăuga decât că alegerea acestui imn naţional, de către acelaşi funest Ion Iliescu, imediat după decembrie 1989, este, şi ea, expresia aceluiaşi cinism al “tătucului” ?! Cinism pe care l-am preluat, smeriţi, şi căruia îi culegem cuminţi, fructele, deşi vedem bine că sunt otrăvite…

Măcar de-am avea parte de un somn (chiar dacă “somn de moarte”) fericit… Dar visele noastre sunt populate tot de către noi… Aceiaşi NOI care ne putem privi, zilnic, în ochi, lipsiţi fiind de orice măreţie… Chiar şi numai când vine vorba de idealuri… Chintesenţa a ceea ce ne dorim este o imigrare facilă, în Europa occidentală, unde să robotim feeric (se vede, şi visele ni s-au degradat !) pentru vreo 1000 de euro… Asta în cazul cel mai fericit, se înţelege…!

Destin ingrat, al unui popor care este condus de cele mai decăzute exemplare ale sale… Şi care, în clipa morţii, nu găseşte altceva de făcut, prin aceleaşi “exemplare”, decât să se pieptene …!

In general, prietenia se stabileşte între două persoane care se completează una pe alta, formând o singură unitate: „Mai fericiţi sunt doi laolaltă decât unul.” (Ecclesiastul 4, 9). Ei îşi dau ajutor reciproc, se sprijină unul pe altul, se apără unul pe altul când sunt în primejdie. Prietenii se invata unii pe alţii, iar sfaturile prietenului înveselesc inima ca untdelemnul şi miresmele.

Statornicia fata de aproapele este un lucru de baza al prieteniei. De obicei, omul, când este fericit, uită de prieteni, iar când aceştia se afla in necaz, îi părăseşte: „Domnul este întărirea poporului Său şi apărător mântuirii unsului Său” (Psalmi 27, 4). Numai cine este prieten statornic în ambele situaţii, acela este prieten adevărat: „Prietenul iubeşte în orice vreme, iar în nenorocire el este ca un frate” (Pilde 17).Prietenie inseamna sa fii alaturi de prietenii tai,nu cand au dreptate,ci cand gresesc.Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima,este cineva care te cunoaste asa cum esti,intelege uare.

In Vechiul Testament,prietenia este o floare a dreptatii sociale,avand ca element de comparaţie eul personal. Dau prietenului meu, atât cât dau pentru mine: „Iubeşte pe prietenul tău, ca pe tine însuţi” (Levetic 19, 18).

Valoarea prieteniei este sporita prin bucuriile curate pe care le naste.Sf Ioan Gura de Aur a sustinut de multe ori aceasta idee,subliniind incantariile neprihanite,care se creaza.”Inima noastra,zice el,tresalta si se largeste la vederea unui prieten.Chiar si numai prin amintirea lui,infioara mintea si ii da pinten.De l-ai vedea in fiecare zii,tot nu te-ai satura.Ii doresti tot binele,pe care ti-l doresti si tie.”

Prietenia este considerata ca fiind o mare valoare sociala,datorita faptului ca,prin intermediul ei,oamenii realizeaza infratirea si egalitatea intre ei.Mantuitorul Iisus Hristos a subliniat acest lucru in porunca:”Sa va iubiti,unul pe altul,cum v-am iubit eu pe voi,prietenii Mei sunteti,daca faceti ce va poruncesc.De acum v-am numit prieteni,pentru ca toate cate am auzit de la Tatal,am aratat voua.”(Ioan 15 12,14-15).

Asadar,a avea un prieten este un lucru vital, indispensabil,alaturi de care descoperi esenta si armonia vietii.

Amy

Femeia….!!!!!!

Aceasta finta nu trebuie inteleasa trebuie doar acceptata pentru ca ai sa te straduiesti degeaba.  Si ele stiu asta, stiu ca sunt un mister, si le place pentru ca au ocazia sa ne chinuie.Acest mister trezeste conflicte interioare si fantezii aprinse in subconstientul fiecarui barbat.

Si tot acesasta munca doar ca ne place de ele si fiecare ar vrea sa impresioneze o anumita fata.

In primul rand nici o femeie nu o sa se trezeasca din somn spunand “Vai Doamne, sper sa nu incerce iar cineva sa ma impresioneze azi..” sar putea sa spuna:  “Este o perioada foarte dificila pentru mine.” sau ceva de genul : “Am nevoie de mai multa libertate.” sau “Momentan ma preocupa mai mult cariera.” Tu chiar crezi asta? Nici ea nu crede, si sti de ce? Pentru ca te minte! Nu este o perioada dificila pentru ea..nici nu are nevoie de mai multa libertate, si chiar daca o preocupa cariera, ceea ce vrea sa spuna cu adevarat este: ” Indeparteaza-te de mine!” sau poate: ” Mai incearca prostule!”

Normal ca o sa te minta. Este o persoana cumsecade, nu vrea sa te raneasca. Ce altceva sa iti spuna?

Norocul consta in faptul ca lafel ca noi toti, nici femeia frumoasa nu stie exact ce anume vrea pana nu il vede.

Principiile de baza:

1. nu conteaza ce
2. nu conteaza cand
3. nu conteaza cine

Orice barbat are posibilitatea sa impresioneze orice femeie.

Nu trebuie sa incerci sa folosesti cea ce nu ai. Deci daca esti timid fii timid! Daca esti indraznet fii indraznet! Ea nu vrea sa stie tot adevarul, dar vrea sa te cunoasca pe tine asa cum esti. Poate nu vrea sa vada totul imediat, dar de vazut vrea sa te vada.

Observ ca am intrat mai mult in “cum sa cuceresti o fata” dar cred ca e tot un mister  si tot despre ea este vorba asa ca o sa continui si am sa expun tot ce stiu despre acest subiect.

Femeile nu se gandesc niciodata ca poate un tip are nevoie de un plan??? Deoarece este emotionat, nu este sigur ca ar putea sa se duca la ea iar ea ea fie receptiva daca el ar spune: “Imi place de tine!”. Si asta ne macina pe marea majoritate “frica de refuz..”.

Cateva  mici reguli esentiale:

Exista o singura replica de agatat, restul sunt prostii “Buna. Cum te numesti !?”
Nu trebuie sa ii dai niciodata de ales ex: ” Ne intalnim la ora 4 sau la 6?” nu “Ne intalnim la ora 4?”.
Niciodata sa nu arati ca esti impresionat, asta iti coboara valoarea de piata.
Trebuie sa scurtezi conversatia, nu trebuie sa spui ceva in 10 cuvinte cand poti folosi decat 5.
Poti spune ceva care sa le supere, pentru ca odata ce le superi, pregatesti scuzele. Si odata ce iti ceri scuze, pari un tip sensibil.(nu incercati asta poate apoi numai reusiti sa le impacati)

Si cand ai reusit boom trebuie sa ai mare grija, exista 6 actiuni, trei pozitive si trei negative:

• Cele pozitive sunt: ai grija de ea, fa-i complimente fii atent si politicos. Ea nu o sa uite niciodata un barbat care e atent, politicos si are grija de ea, pentru ca femeilor le place ca barbatii sa aiba grija de ele si sa tina la ele. Iar daca-i faci un compliment sincer, o sa-si aminteasca de tine cu siguranta.
• Actiunile negative, de evitat, sunt: sa te plangi, sa condamni si sa critici. In absenta acestora, ea isi va aminti de tine cu placere si invers.

Cam atat, nue cine stie ce, dar cel mai bn si mai bn e sa fii tu insuti si toate vor merge de la sine.

Dar sub aceasta masca a craciunului se afla un eveniment foarte important si anume ca pe data de 25 decembrie crestinii sarbatoresc nasterea Domnului Iisus Hristos.

EVANGHELIA LA NASTEREA DOMNULUI

Evanghelia dupa Matei 2, 1-12

• “Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui. Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul: “Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel”. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul. Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă. Iar luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor.”

Si cum spuneam e perioada faptelor bune, pentru inceput putem sa ne cere scuze celor carora le-am facut rau sau i-am jignit, mai ales daca esti orgolios ai ocazia sa constientizezi cu ajutorul spiritului de Craciun ca ai gresit si ca printr-un simplu “iarta-ma” poti indrepta o relatie de orice tip si chiar daca vei primi un refuz sau o amandare a”iertarii” nu inseamna ca acea sau acel caruia i-ai gresit nu se gandeste sau nu ii pasa  sau nu vrea sa treaca peste  respectiva intamplare.

Pentru mine iertarea este un lucru demn si maret de acea am vorbit de el doar de el avand in vedere ca pot insira la nesfarsit o infinitate de fapte bune pe care presupun ca le stiti….

De final pot spune ca de Craciun este momentul sa uitam de griji si suparari, sa iertam si sa iubim si sa ne amintim ca nu suntem niciodata singuri. Fie ca binecuvintarea Domnului sa se rasfringa asupra ta si a tuturor celor dragi tie!

CRACIUN FERICIT!!!!

]]> http://estiundeartrebuisafi.wordpress.com/2009/12/22/hello-world/feed/ 2 pursisimpluboby chr http://estiundeartrebuisafi.wordpress.com/2009/12/20/mioveni-in-spirit-de-sarbatoare/ http://estiundeartrebuisafi.wordpress.com/2009/12/20/mioveni-in-spirit-de-sarbatoare/#comments Sun, 20 Dec 2009 09:13:43 +0000 pursisimpluboby http://estiundeartrebuisafi.wordpress.com/?p=18 ]]> Am observat ca lumea nu prea cunoaste acest oras, care poate e unul dintre cele mai importante din tara. La noi se fabrica VESTITA DACIE si tot la noi se afla un centru de cercetari nucleare . Vreau sa precizez ca Mioveni este un oras linistit mic si compact in care oameni se respecta(oarecum):))

Dar trecand peste vreau sa vorbesc despre cum s-a pregatit acesta pt sarbatori,  de precizat ar fi faptul ca au facut un patinoar chiar pe platoul casei de cultura care spre mirarea mea e cu intrare libera, alaturi de el se poate observa cu usurinta bradul care este impodobit cu sute de luminite, cu sute de metri de betea si clobotei aurii. Sub el se afla Mos Craciun alaturi de sania lui trasa de 2 reni(bineinteles totul este facut numai din luminite). In rest este o aglomerare de lumini care impresioneaza pe toata lumea.

Nu in ultimul rand cu ce ne mandrim noi mai de pret este Catedrala care troneaza in centrul orasului si are hramul”Sfintii Petru si Pavel”.

Este cea mai mare catedrala din judet si printre primele pe tara, iar in pragul sarbatorilor este un adevarat simbol pentru noi si ne simtim parca sub protectia ei.